Stau chiar acum, am un creion in mana
Si-o foaie goala-n fata mea
Incerc s-astern ceva pe ea
Dar gandu-mi zboara tot degeaba
Si trece timpul fara mila
Si mintea-mi este de argila
Argila groasa si galbuie
Nici un cuvant nu voi a scrie
Nu vreau, nu pot nici nu mai stiu
Cred ca-mi doresc altcineva sa fiu
Si-altundeva eu m-as vedea
Nu cu creionul si hartia
Nici versurile parca nu mai sunt
Atat de simple ca odat
Cuvintele sunt incalcite
Iar vorbele-mi sunt obosite
Sunt obosite sa mai iasa
Sunt obosite sa vorbeasca
De dragoste si implinire
De drum si-a lui menire
Dar stai ma uit din nou pe foaia goala
Nu mai e goala, e plina de cerneala
Iara povestea singura s-a asternut
O poezie,..... in sfarsit..
11 comentarii:
Bine ai revenit NAshu !
frumos
Multumesc Ina!
Multumesc Crisu!
ce facem pe 7 septembrie????adica....la ce te referi?
Buna Necunoscuto:))))))))), vroiam sa zic ce faceam pe 7 septembrie, ce faceam in ziua aceea.
ma bucur ca ai postat_o si ma bucur ca ai reinceput sa scrii, vezi cat de multi oameni se bucura?...iar melodia, este superba, numai buna de visat cu ochii deschisi;)
Deea si eu ma bucur ca am revenit si ma bucur ca mi-am revenit. Alifantis are cateva melodii minunate, iar toamna si melancolia sunt regine in aceasta.
toamna frumoasa....noi poezii si frunze aramii...;)
Multumesc Neli, toamna e aici cu tot cu funze, iar poeziile vor veni si ele:)
foarte frumos! si apropo, bine ai revenit..de cand asteptam clipa asta :)
Anne esti o scumpa:). Merci pentru a o suta oara!
Trimiteți un comentariu