joi, 12 decembrie 2019

miercuri, 4 decembrie 2019

marți, 29 octombrie 2019

Ce-mi place!!!

Drumul vinului

Era o sambata de toamna si ultimul soare stralucea a caldura. Trebuia sa fie o zi plina si am scos ziua din tipare plecand pe drumul vinului spre Dragasani. Am stabilit de la incaput unde trebuia sa mergem urmand ca apoi sa ne hotaram ce vom mai vedea. Puteam sa ramane si peste noapte pe undeva daca era interesant. Tinta a fost crama Avincis pentru ca arata foarte frumos din fotografii si ar fi trebuit sa putem sa si mancam de pranz. Locul era inchis cu o poarta inchisa dar am avut norocul sa puteam intra. Nici vorba de mancat, de vizitat crama sau de degustat..totul se facea cu programare. Totusi am petrecut in soare, prin vie 2 ore de plimbari si o cafea. 
Tablouri din vie


Conacul de vacanta al proprietarilor
 Crama + restaurant

 Am plecat mai departe cautand alta vinarie si am ajuns pe un varf de deal unde erau alte 3 crame si am continuat sa cautam de mancare; fara succes. La ultima crama ne-am oprit sa luam o sicla de vin si o fotografie la pachet.
Crama Stirbey

Am ajuns inainte de a pleca spre Bucuresti pana la Ramnicu Valcea unde am gasit si un restaurant cu cei mai buni papanasi. Valcea este un oras cu un centru frumos, cu ceva eleganta, ce merita vizitat asa in fuga; nu mi-am imaginat inainte sa trecem pe acolo.

luni, 21 octombrie 2019

De asta toamna

Asta toamna am avut activitati. Am plecat in Germania cu treburi si m-am intors ca sa postez foto funny: cazarea luata pe Booking am avut surpriza sa fie intr-o cladire a unei foste gari reconditionata de statul german sa arate cum se vede.
Inainte insa am participat la un festival de muzica si mancare in Mogosoaia, nici aici nu am scapat ocazia sa "vad" ceva frumos. Parcul din Mogosoaia este locul perfect sa iesi intr-o seara calduroasa de toamna sa bei ceva si sa stai intins pe iarba sa asculti niste muzica.
Culoare, dragoste si...toamna

Omuletii verzi sunt printre noi
Cladirea cu doua fete: gara/pensiune-bistro

luni, 14 octombrie 2019

sâmbătă, 5 octombrie 2019

miercuri, 25 septembrie 2019

vineri, 20 septembrie 2019

Copilul fara suflet

   Omul priveste lung din strada, spre casa parasita. Este un barbat in toata firea peste care au inceput sa treaca anii. Casa din fata lui a trait odata vremuri mai bune, si barbatul la fel...Casa a fost odata semeata, aproape impunatoare, acolo in varful dealului, unde fusese construita. Acum se vede vopseaua alba scorojita, acoperisul spart prin care curgea apa la fiecare ploaie. Pereti prabusiti pe o latura lasa sa se vada maruntaiele de animal doborat, mobila putrezita de valuri de apa si vreme. O tacere de moarte rezoneaza din scena de groaza care se derula in atmosfera de toamna plumbuita.
   Barbatul vede ca prin ceata casa din trecut, cu acoperisul lucind in soarele dulce de toamna. Dinspre casa parea sa coboare un copil urmat indeaproape de o femeie tanara, amandoi radeau si alergau fericiti pe tapseanul din jurul casei. Copilul era subtirel, brunet, sa tot fii avut 4 ani. Mama era la fel, subtire si zvelta si parea sa-si iubeasca odrasla. In urma lor venea agale si tatal strigand dupa ei. Bucuria parea prezent pentru tanara familie zambitoare. Flori isi imprastiau parfumul si culoarea  dinaintea soarelui, verdele ierbii transmitea liniste. Ciudat totusi, fetele parintilor nu spuneau nimic. Omul nu reuseste sa citeasca nici o trasatura, erau ca doua foi goale, palide de hartie. 
  Dinspre locul copilariei izbucneau neintrerupt culorile si sunetele vietii si curgeau prin venele oamenilor din trecut si... barbatul clipi si totul se estompa intr-un tablou alb-negru, fara viata, bantuit de fantoma unui copil trist si plans care a uitat sa mai zambeasca si sa mai alerge, care a uitat familiaritatile familiei. Imaginea copilului fara suflet tremura acum sub povara casei darapanate ce apartine acum cel mult trecutului.
   Barbatul mai clipi odata si tot ce ramase in fata lui era dezolare. Se simte pierdut in fata casei care apartinuse candva copilariei sale, locul unde isi lasese sufletul. Nici un zgomot nu mai tradeaza tacerea groasa, poate doar vantul vajaie brutal, aducator de ploaie.
   Isi intoarce pentru ultima data privirea de la sufletul copilariei ce se aciuase pe patul ce sufera sub ploaie si pleaca mai departe pe strada cu umerii lasati si plumb in picioare. Copilul mai tremura inca odata si-l priveste plecand pe barbatul trecut de ani, si dispare definitiv in trecut. 

Intre soare si ploi!
Autor: A         

miercuri, 28 august 2019

Fun and stuff

Plaja curbata...sau marea?!

 Piramida de lumina

Lady and the sea

Carte in club...?!