Hey you genie!!!

Cor...iolanus

De la Bvlandra citire...virusul cunoasterii

Ultima zi de munca!!!

Capcana de rate

Despre sarbatori

 Doua nuci...scurse

Nevasta-mea si eu ;)

Toate supereroinele femei, gen Cat Woman, sînt minciuni. Femeia are o singură superputere: mirosul.

Și cînd zic mirosul, să nu credeți că știți la ce mă refer. Pentru că nu știți. Ceea ce e miros la noi, la ele e MIROS. Cîinii fac meditații cu ele cînd chiar vor să aibă miros, iar căprioarele nu sînt decît niște nesimțite în raport cu femeile.

Oriunde intră, oriunde se duc, pe oricine cunosc, primul lucru pe care-l fac e “Hei, ia să miros eu, să vedem despre ce e vorba”. Hm, și mai totdeauna este vorba de ceva nasol, de un miros stătut, de un damf nespălat, de o bășină camuflată în parfum de viorele.

De ce credeți că la unele cățele li se zice “Fetița”? Nu, nu e un nume așa, la întîmplare. E vorba de o cățea care are un simț al mirosului mai dezvoltat.

Femeile se parfumează ca să pună un strat protector între ele și lume. Lumea înseamnă împuțiciune, stricăciune, lumea înseamnă “Bleah”!

Ați observat că femeia, din cînd în cînd, vomită. Cică o apucă “o criză de bilă” sau nu știu ce altă obscuritate medicală. Nimic mai fals. E vorba de o cură de scîrbă. Pur și simplu, corpul ei nu mai rezistă în pestilențialitatea acestei lumi și atunci se pune pe vomitat. Se eliberează, se descătușează. E ca atunci cînd le apucă plînsul. E un alt fel de plîns.

De fapt, profită de orice chestie ca să vomite: ah, cred că mi-a căzut greu sfertul ăla de sarma, buorrr! Ah, cred că prea am mîncat cu poftă frunza aia de salată, buorrr!

Vrăjeală – de fapt, îi pute tot, o chinuie mirosul!

Nu simt nimic, dar aud monstruos

Bărbații nu au nici un simț dezvoltat. Pot să mănânce cu un câine mort lângă ei, nu-i deranjează mirosul, pot să pășească printre mormane de șosete, nu le văd, și poți să le zici de o sută de ori “Du-te și tu să plătești întreținerea!”, nu aud. Într-o singură situație li se ascute simțul auzului: când sunt într-o mașină. Nu, nu încep să audă voci, încep să audă tot felul de zgomote, iar asta se întâmplă chiar și când nu sunt la volan. Pe orice scaun s-ar afla, stau cu urechile ciulite și, la un moment dat, îi șoptesc conspirativ soției:

– Sssss… ai auzit?

– Ce să aud?

– Un zgomot, așa, ca un bârâit, la roata din spate-dreapta, un bufnit ritmic la roata din stânga-spate și un piuit vesel la roata din stânga-față? La roata din dreapta-față nu se aude nimic.

– Mie mi se pare că nu se aude nimic, în general. Doar pute un pic. Ți-ai schimbat șosetele?

– Da.

– Atunci sunt gaze de eșapament de afară. Mută și tu aerul pe circuit intern.

– TACI! – strigă și îl vezi cum își încordează urechile.

– …

– Se aude și un zgomot la motor, așa, ca un fornăit subtil, iar din direcția tobei se aude așa, ca și cum ai da cu o sârmă pe o tablă.

– …

– Ah, și stai! De undeva de pe bord se aude un țârâit. Cred că trebuie să mergem urgent la service. Vai, vai, cât de tare țârâie, trage imediat pe dreapta!!!

– Da, e telefonul meu, care sună.

Uneori, bărbații se agită noaptea-n somn, se foiesc, mormăie, uneori sar în sus, speriați. Nu, nu au avut un coșmar. Au auzit, prin somn, cum îi bătea lanțul unei biciclete care trecea prin fața blocului, în timp ce mașinii care-a depășit-o îi huruia o bujie.

sursa: http://www.catavencii.ro

Tipul asta stie sa minta

Derutant titlul nu-i asa, si incitant zic eu dar derutant. Tocmai ma intorsesem de la Botosani si ma gandeam sa postez aventura de w-end cu vreo doua foto dimprejurul nuntii insa am gasit ceva mai interesant de spus. Filmul de pe HBO de duminica seara mi-a atras atentia prin subiectul nastrusnic...

"The invention of lying" este o comedie fantezista despre o societate in care oamenii pur si simplu nu stiu sa minta, nu e vorba ca nu pot ca Jim Carrey intr-o alta comedie, ci pur si simplu nu stiu ca au si optiunea de a spune minciuni cateodata. Personajul principal este cel care descopera primul minciuna si cum altfel decat atunci cand poate castiga o suma de bani nemunciti, normal as zice. Urmatoarea miscare este sa iasa in strada si sa-i spuna unei gagici faine care treacea pe acolo ca daca nu fac sex atunci pe loc lumea se va termina iar ea sa-i raspunda terorizata si grabita: "O facem aici pe trotuar sau mergem la un motel?". Spre norocul lui si al societatii, personajul principal, "inventatorul" este un tip relativ moral si sufletist. 

Recunosc faptul ca nu am reusit sa vad filmul decat pe jumatate insa sunt foarte nerabdator sa il termin cu prima ocazie cand am sa il gasesc, cred ca il va redifuza HBO-ul saptamana asta marti sau miercuri...vizionare placuta si have fun...

Halloween

De la rusi vine fata, de la americani vine Haloween. Am cautat pe Google cum se scrie pentru ca habar n-aveam. Habar n-aveam ca este Halloween pana n-au venit in seara asta Dragos si fiul sau Tudor sa-mi arate un bostan "prelucrat" pentru eveniment. Am zis sa le fac si cateva poze si apoi am dat-o pe arta frate...

Maestrii bostanieri

Bostanul "operat" Bostan-lumina

Eu personal nu sarbatoresc Halloween-ul dar daca este motiv de baut bere si facut poze...de ce nu... Si Tudor si-a luat partea lui de bomboana, apropos ...Salut Tudor!

Familia Nebunica & prieteni

Tocmai am cazut la propriu din avion din nou in Belgia. Am sa-mi urez "Bine m-am intors!":D.

A trecut concediul, gata s-a terminat, sunt din nou la munci. Minunea a durat noua zile si ce bine a fost. Am in fata cand ma uit in oglinda una bucata Alboosh reloaded.

Am bifat vizita de durata medie la Brasov, adica ACASA, pigmentata cu doua vizite de o seara in locul unde am vazut lumina pentru prima data in lumea asta , adica la Fagaras. Am vizitat in treacat si un club prin Brasov, noi vroiam sa stam mai mult dar oamenii nu ne-au vrut ca era totul rezervat.

La Brasov am beneficiat de un pranz in familie, ce l-as vrea traditie la cat de des ma duc prin zona. Tot la Brasov am bifat intalniri cu ceva prieteni si...cam atat. Ajunsesem de sambata si joi am considerat ca este cazul sa revin la capitala pentru alte momente frumoase.

La Bucuresti stau la niste prieteni de familie tare simpatici si ticniti...in felul lor:D. Cand zic ticniti vreau sa spun foarte haiosi. Joi seara cand am ajuns i-am prins la masa. Ce mai seara deosebita a fost, ca mai poante, ce mai whiskey...asta este Familia Nebunica.

De vineri pana duminca am continuat sa-mi vad prieteni si persoane dragi mie. A fost un week-end absolut deosebit care a incheiat apoteotic concediul de toamna.

Acum sunt din nou in sufrageria noastra de Belgia, cu fratii mei muschetari si imi scriu memoriile de concediu. Maine incep ultima etapa din anul asta dar nu incep oricum ci motivat, determiat, vesel si mai ales zambitor.

Va salut din nou cu drag din indepartata Belgie:)!

Inginerii Muschetari

Astazi se implineste o saptamana de cand m-am mutat de la casa din Ingelmunster si haladui prin Menen, o localitate simpaticuta de prin aceesi Belgie, normal. Am avut si niste paripetii ca am inceput duminica trecuta doar cu trei canapele, doua paturi cu dulapuri aferente minus lumini prin casa, minus electrocasnice, vesela si altele. Intre timp am chiar si net. Ce mai bogatie...:D!

Intre timp am receptionat si doi colegi noi-nouti si unul mai vechi dar....taaaaare simpatic

Acum stam ca boierii intr-un apartament de trei camere si doua bai plus una bucata bucatarie. Vreau sa spun ca am inceput sa mananc cald ceea ce este bine. Sa ne vedeti cum suntem noi ca patru studenti dar cu ceva bani in buzunar. Viata faina ce mai.

Dar hai sa facem prezentarile:

Incepem cu casa de afara: etajul doi pe colt

Interior: camera asortata cu bucatarie

Locul meu preferat este insa micul balconas care ne aduce deasupra strazii. Am infiintat un scaun pe balcon si stam pe rand si urmarim spectacolul strazii.

Locul de unde Alboosh isi asteapta muza

Mi-am imaginat ca fiind cei patru muschetari si va voi spune povestea noastra de la stanga la dreapta:

Alboosh/Phortos pentru ca sunt indragostitul, Catalin/Athos pentru ca este cel mai asezat, Andrei/Aramis pentru ca este cel mai bisericos(i-am vazut pozele de la nunta-deosebite) si Nicu/ D'Artagnian pentru ca este cel mai tanar si agitat

In final nu pot decat sa va urez bine ati venit si sa va spun ca va astept cu mare drag la noi in casa si in viata. In final as vrea sa o salut pe Oana, frumoasa sotie a lui Andrei si sa-i transmit ca barbatelul ei este in siguranta cu noi. Te mai astept Oana!

Andy si ora de dans

Am un coleg la birou care este dansator. Il cheama Andy si nu mai stiu cum. Nici nu vreau sa stiu ca e lung si complicat, asta stiu:D. Dar nu asta conteaza. Baiat simpatic este inebunit dupa Michael Jackson si evindent fiind dansator dupa coregrafia acestuia. Nu stiu daca intelegeti, este fan din ala inrait. Cand i-am pronuntat numele lui Michael in franceza era sa cada pe spate:P.

In fine, mi-a zis zilele astea ca se organizeaza un eveniment dansant undeva in zona Anvers-ului la sfarsitul saptamanii, eveniment la care cica vor participa vreo 600 de dansatori si va fi dedicat lui Michael. Astazi Andy imi spunea ca tine un curs de dans si m-am infipt si eu. La facut poze nu la dansat nu mai carcotiti atat ...:P

Maestrul Andy

Elemente dansante

Oglinda-oglinjoara cine-i cel mai ...dansator din tara Miriapodul dansator
Dancing line
Naluca galbenaDance feedback
Bara suspinelor My Lady

Momentul a fost foarte simpatic cum puteti sa vedeti din poze. Acum mi-a mai ramas un singur lucru de facut, sa invat si eu sa dansez ca este clar ca la poze nu ma pricep:P. Mai trebuie sa gasesc o partenera care sa aiba incredere in mine ca nu o ranesc in timpul actiunii.

Primul bar...

Ce mai week-end am mai avut, o nebunie, o placere! Parea destul de plictisor vineri seara, dupa o sedinta tinuta la 7. Sambata dimineata am fost la 8 la birou sa inventariez niste materiale. Au urmat niste mici cumparaturi pentru Romania. Aici s-a incheiat plictiseala.

La ora 14 ne-am infiintat la o noua piscina descoperita la 10 km distanta de casa noastra. O minunatie cu doua bazine interior/exterior si cu doua tobogane si jumatate. Am beneficiat de o vreme frumoasa. Ne-am balacit vreo trei ore fara intrerupere. Nu trebuie sa va spun ca am ajuns franti acasa. Cred ca era deja ora 18. Cat ne-am mai invartit s-a facut 22. Un mic grup vroia sa iasa in oras, in alt oras... pe jos. M-am hotarat in ultima clipa. Si dai! Om fi facut ceva km pe jos. Am picat in centrul Izegem-ului pe la jumatatea lui 23. Ne-am pus pe baut bere in primul bar gasit in drum. Frumos, barulet, nimic fandosit. Fete simpatice cum n-am prea vazut prin Belgia. De fapt am ajuns la concluzia ca trebuie sa fie varcolace. Asta nu pentru ca sug sangele :), ci pentru ca ies doar noaptea. Spre sfarsit, pe la 3 am iesit inainte prin piata sa vedem ce mai gasim. Culmea la vreo 100 de metri un clubulet super simpatic. Iarasi varcolace, iarasi bere cam pana la 4:30. Am aflat ca barul in care intrasem la inceput este pentru homosexuali, ne-am stricat de ras - totusi ma cam indoiesc...

Dupa somnul de dimineata si activitatile standard: mancat....la 13 am pornit din nou spre piscina. Inainte de baie baietii au jucat un fotbal in sala. Iarasi vreme frumoasa, iarasi feti, iarasi distractie.

Ma gandesc acum daca sa vin acasa sau sa stau aici in concediu :P. Asta a fost buna. Ne vedem intr-o saptamana dragi prieteni nu va faceti griji. :)

Prunilor nr. 46

Miercuri a venit la mine unul dintre colegi, Bart sa ma intrebe ce fac sambata. M-am gandit ca o fi vreo petrecere de ma intreaba, vreun gratar, stiu si eu...Avea de lucru la casa pe care o construieste si avea nevoie de forta de lucru. I-am spus ca merg cu mare placere -oricum este un tip fain. Vineri m-am dus sa-mi spuna coordonatele: locatie si ora. Mi-a desenat o harta plus adresa pentru GPS: Prunilor, nr 46. Cand mi-a spus ora mi-a stat inima: 7:00. Vreau sa spun ca erau 45 de km pana la el. In fine a ramas la 7:30.

Sambata la 7:30 eram la el in cartier si a mai durat 10 minute pana i-am gasit casa. Erau deja acolo doi mesteri si descarcau impreuna cu Bart niste dale. De fapt asta era de facut, de placat in jurul casei cu dale. Echipa s-a completat cu Cedric pe parcurs. Ne-a venit si camionul de nisip, 8 metri cubi si am inceput. Cred ca am carat mai bine de jumatate din nisip cu roaba, plus dale cantarind multe kilograme. Din fericire nu a fost foarte cald.

Vreau sa spun ca dupa toata munca am facut bataturi si am mainile aspre, asa ca atentie fetelor care o-ti fi voi ca mangaierea mea zgarie zilele astea :).

La un moment am inceput sa ma gandesc daca nu mai vine 12 sa mancam. A venit si ora mesei. A scos omul din frigider niste sucuri si o punga cu sandwichi-uri, cate unul de fiecare. Am mancat, am baut, au fumat si in 30 de minute eram la munca.

Ma uitam la ei cum lucreaza fara intrebari prea multe, cu initiativa, rezolva problemele aparute pe loc fara multa vorba, niste mici robotei. In schimb iti sar imediat in ajutor, iti iau greutatea din mana...daca ai nevoie.

La un moment dat caram nisip si Bart imi spune:"Asta este ultima roaba, sa vedem daca nu au si vecinii nevoie", adica omul isi adusese nisip, ii lasa pe vecini sa ia de la el si chiar erau prioritari interesului personal. Interesant nu?!

Am terminat pe la 17 cred, moment in care Bart mi-a transmis ca sunt invitat sa beau o bere la un bar din centru. Au fost de fapt vreo 4 randuri dar sucuri. De asemenea ne-a multumit si ne-a transmis ca este foarte mutumit de progresul facut.

Intr-un final am placat spre casa, 45 de km inapoi, obosit si murdar dar fericit ca am ajutat un coleg si multumit ca am facut o treaba buna.

Am bifat inca o zi placuta in splendida Belgie iar acum stiu sa pun si dale :)

Cai putere

La soare te poti uita dar la dansul ba :)

Si-au uitat indoatoririle, acum doar pasc si vin la gard sa-i hranesti. Atentie, nu-i la zoo.

...voor Anker

Ma gandeam ca poate mi-am gresit visele, ca le-am luat din greseala pe ale altora. Este drept ca nu prea am visat la nu stiu ce case cu patru etaje sau la masini scumpe sau la vreo vacanta exotica sau vreun pat de fotomodea care sa stie sa si vorbeasca:P. De fapt nu prea imi aduc aminte la ce visam...De week-end-ul asta mi-a inmugurit in cap un vis mic si plapand care tare mi-e teama ca va muri la iarna. La naiba cu toate posesiile pe pamant, cu toate locatiile bune langa locurile inverzite (cate or mai fii alea)! Vreau ceva pe apa:

Mai vreau si ratusca mea personala :) (fiecare intelege ce vrea)

Mai vreau ca la batranete sa sufar ca ei...

Sa traiesc din vanzarea ancorelor pescuite din ocean

Sa plec din cand in cand cu cortul...pana la laguna albastra :P

Asta sa-mi fie locul de veci

Intr-un final dupa ce voi fi parasit aceasta lume inot sa ma transform in lup de mare si sa va bantui visele: Atunci va fi un alt depedrum, am sa tin blogul asta de pe lumea ailalta...sper sa aiba net. Sigur voi avea audienta mai mare...

Preludiu la vara...

... ajuns fiind pe plaja unei mari linistite si molcome...

...mi-am aruncat din picioare galosii galbeni, tunica de pe mine si m-am intins pe nisipul fierbinte si fin:

...am aruncat o privire in stanga, in dreapta, in largul marii...mi-am scos uneltele si-am inceput sa urmaresc forfota:

...colegii de breasla :)

...iahtiatii marii

Am luat-o incet mai apoi pe malul marii, prin apa rece ca gheata spre capatul pamantului...

...iar la capatul drumului am gasit naluca de tabla si paznicul auriu...

...si-au trait fericiti pana la adanci batraneti. Iara eu am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa...

Am calcat apa...

Am fost la piscina nu sunt Iisus sau altceva :). Baietica de langa mine avea chef de joaca:

Ieri am descoperit o piscina la vreo 15 minute de mers cu masina iar astazi la ora 14 am format un comando de 6 persoane si ne-am dus sa o cucerim. De fapt ne-a cam cucerit ea pe noi...pentru ca ne-am intors franti de oboseala. Baietii au spus dupa vreun sfert de ora in cor "Mai venim!".

Iata si parte din grupul de soc "scufundat":

De prisos sa amintesc iarasi pentru a o suta oara de civilizatie si curatenie. Acolo lume de toate varstele care profita de un sfarsit de week-end la umezeala :)

Pretul a fost unul modic, si anume doar 1,60 euro pentru 3 ore cat a tinut intervalul orar ales.

Nu am putut sa nu ma gandesc ce ne opreste pe noi romanii sa avem astfel de initiative la sfarsitul saptamanii care sa ne scoata din starea de amorteala si letargie a vietii cotidiene. Desigur se poate spune lipsa banilor, a conditiilor dar...oare nu suntem de fapt noi de vina?!

Oricum a fost o dupa-amiaza palcuta de Belgie!

Contraste

Am facut in Brugge o mica plimbare cam acum vreo saptamana si am surprins in poza un lucru pe care il consider un mic contrast si pe care eu l-as intitula "Piata de peste: mintea a invins stomacul". Eu cred ca belgienii au trecut de stadiul in care se gandeau doar la mancare si au ajuns la un moment in care isi focalizeza atentia spre spirit- tocmai de aceea vand arta pana si in piata de peste:

Duminica trecuta am batut Bruxelles-ul pe jos. Cand spun batut inseamna "batut mar":). Ce mai, am mers mult. Spre sfarsitul plimbarii am trecut printr-un cartier nu prea aratos, plin de indivizi dubiosi grupati cate 5-6, case mai putin ingrijite si multa-multa mizerie. Am ajuns la capatul acestei zone siiiii...supriza! Ajunsesem in cartierul bussines care era in totala antiteza cu cel anterior- curat, ordonat, impersonal si "sticlos". Ca tot peisajul sa fie complet cumva intre cele doua lumi am gasit un mic parc verde cu o fantana arteziana.