vineri, 21 decembrie 2018

Reciclarea este viata!

  Am inteles modul si importanta reciclarii in Belgia unde daca nu aveai bunul-simt sa separi gunoiul te costa bine la buzunar. A  inceput sa ma doara sufletul cand m-am intors in tara cand aveam o sticla sau un PET si ma duceam sa le arunc in gunoiul menajer asa ca am continuat sa strang gunoaie mai departe.
  De 6 luni adun gunoi si langa biroul de la munca cu tristetea ca nu am vazut alti colegi sa faca acest lucru ci mai mult am vazut plastic in cosurile de gunoi, dovada ca nu au inteles nimic din faptul ca strang sticlele de bere de pe masa cand este cate o zi de nastere. 
  Ca fapt divers, am fost chemat la masina intr-o zi de o colega sa imi dea o punga de sticle pe care le adunase. Fata era foarte entuziasmata de faptul ca imi facea 'cadou' gunoi. Am intrebat-o contrariat ce sa fac eu cu punga si i-am explicat ca daca vrea sa recicleze poate sa o faca si ea.

Doua saptamani de gunoi la munca

  La incaput am aruncat reciclabilele la containerele selective dar am renuntat dupa ce am aflat ca din lipsa de masini sau de organizare firma de salubritate le rastoarna peste gunoiul menajer iar logica reciclarii este incerta.


  Am cautat apoi moduri de reciclat si am gasit ca solutii container special de la Kaufland (se vede mai jos) dar si spatiu special la Metro. Am speranta ca fiind mari companii nu isi permit gafe de imagine si sa duca PET-urile la groapa de gunoi. 


   Mi-as dori ca lumea sa constientizeze cat mai repede faptul ca ne facem noua un bine luand aceste masuri si sa ne salvam de valul de plastic din iarba, cat inca nu ne sufocam. Eu am cam obosit sa strang gunoaie la munca si sa alerg prin oras sa le arunc dar deocamdata nu ma voi lasa. 
  Am incercat sa le explic colegilor cand imi mai dau cate o sticla faptul ca o fac pentru copiii lor si pentru ei, nu pentru mine.  
   Spor la reciclat!!!

miercuri, 19 decembrie 2018

vineri, 14 decembrie 2018

miercuri, 12 decembrie 2018

Ritmul perfect

Caut emotie peste tot in jur
Urmaresc atent, privesc, ascult
Inca astept, sper sa descopar
Cevaul ce-as numi ritmul perfect

Poate fi-un sunet langa altul
Ascultate, asezate in magnific sir  
Ce transforma existenta in miracol
Transmit neintrerupte bucurie si delir

Tablou infatisand minune si iluzie
Clipita de lumina imortalizata nemiscata
Declic incremenit pe frumuseatea lumii
Bucurie, desfatare zugravite pe retina

Pot fi cuvinte uimitoare, asezate
Toate in versuri, legate-n dulce poezie
Ce zugravesc duios pasteluri fericite
Umpland euforic inima si ratiune

Mana framanta gingas lutul aramiu
Transforma glia rece cu tandrete
Daruieste lumii vesnic-timpuriu
Geneza creatoare intru voiosie

Fie ca este muzica, priveliste sau poezie
Fie ca le creez, le caut sau imaginez
Ritmul perfect este parfumul patimii mele
Lirism prin pasiune este tot ce imi doresc

sâmbătă, 1 decembrie 2018

We will rock you!!!

Nu poti sa nu fii avut langa tine un radio toata viata ta sa nu fii auzit de un milion de ori cateva dintre melodiile lui. Nu se poate sa nu fii stiut cu ce geniu ai impartit aerul o perioada si cat de tragic-devreme s-a sfarsit talentul lui. Nu poti sa nu te fii dus macar odata la un concert si sa nu te fii trecut fiorii cand toata audienta a cantat la unison melodia de suflet. Nu poti sa fii om si sa nu ti se umple ochii de lacrimi macar pentru o fractiune de secunda cand vezi filmul asta. 
Toate astea vin din Bohemian Rhapsody si din geniul lui Freddie Mercury, unul dintre omenii care a schimbat lumea in timpul existentei sale. Eu am lacrimat, am simtit si fiorii, am zambit si am batut din picior ritmul in seara asta cand am vazut acest film intens despre Regina care ne-a schimbat adolescenta.


vineri, 16 noiembrie 2018

Ce-mi place!!!!

The Mono Jacks

  Am fost aseara in Expirat la concert The Mono Jacks. Recunosc ca nu stiu mai mult de 2-3 melodii care suna destul de bine, dintre care "Un sfert de secunda" mi se pare geniala. Oamenii au talent, creeaza (de apreciat avand in vedere ca sunt atatea formatii care canta cover-uri aiurea) dar din pacate la cele mai multe melodii parca au avut acelasi fond muzical de ajunsesem sa nu mai stiu daca este melodia care-mi place sau alta pe care nu o stiam. 
Ma cam plictisisem spre final in acelasi ritm si asteptam sa aud Sfertul despre care scriam mai sus.         Au cantat-o ultima si am cantat si noi odata cu ei. Inchipuiti-va 200 de oameni care canta la unison, pentru ca stiam cu totii versurile, inchisi intr-o incapere nu cine stie ce mare. Uau, au fost cinci minute pentru care m-as duce din nou sa-i vad. Am pus mai jos un filmulet ce seamana oarecum, doar ca prestatia este la exterior si nu are acelasi impact, dar totusi ascultati cum canta oamenii pe fundal...inaltatoare atmosfera, inaltatoare speranta si veselie.
   


duminică, 14 octombrie 2018

Intre Lille de vara si tomnatish Duisburg

   Am inceput asta vara prin a pleace cateva zile la Lille, pana aici nimic deosebit. Mi-am luat ca de obicei bilet de avion, mi-am inchiriat masina si gasit cazare. M-am urcat in avion si iata-ma in Franta via Belgia. Am trecut pe la birou si am ajuns in final la adresa hotelului, unde ma ducea GPS-ul. M-am uitat eu cam mirat prin jur pentru ca nu vedeam nici o cladire care sa semene a hotel, era doar o zona rezidentiala. Am batut la usa adresei respective si iata-mi si cazarea. Mi-a deschis un tip pe la 55-60 de ani zambindu-mi larg. Mi-a cazut fata cand am aflat ca ma cazasem in...gazda. Habar n-aveam ca si la francezi se gasesc chestii din astea, bine, nu se compara nici pretul (90euro cu mic dejun) nici locul. Proprietarii, un cuplu, aveau afacerea asta de ceva ani, el se ocupa 100%, ea lucra in imobiliare. Aveau 3-4 camere cu baie pe care le inchiriasera pana atunci si unor alti romani. 
   Pana la urma sederea a fost dintre cele mai placute, camera de 4 stele (cu tot cu toaleta), amabilitatea la superlativ (s-au trezit la ora 5 cand pleacam la treaba sa imi serveasca micul dejun) iar curticica din spate a servit de locatie pentru o tigara si o bere.

"Hotelul" in care am locuit



   Vineri ne-am intors din Germania, alta deplasare de serviciu, obositoare dar foarte interesanta. Ne-am invartit pe autostrazile nemtesti aproape 1000 de km. Nemtii ne-au intampinat cu respectul si rigurozitatea ce ii caracterizeaza. Din nou zile obositoare incheiate in liniste si deliciu . Am ajuns seara in zona hotelului, ne-am zambit si intretinut cu gazdele, ne-am cazat, am coborat la restaurant, am baut o bere racoritoare de oboseala si am plecat prin zona marginase a Duisburgului. 
   Ne-am plimbat pe strada pe care locuiam pana am ajuns in camp. Pe drum am vazut niste case de un bun-simt extraordinar, toate in aceeasi linie de design de caramida. Oamenii erau in fata casei si supravegheau copiii jucandu-se, ne-au salutat-le-am raspuns, doi jockey isi plimbau caii, cate o masina ici si colo.
   Am mai fost si prin alte parti prin cartiere de genul asta si de fiecare data te copleseste linistea si normalitatea lor, incepi sa zambesti si sa uiti de tristeti. 

Hotel

 Cartierul linistit


Cata pace puteai sa gasesti in toamna nemteasca!!!

 Duisburg in centru 

miercuri, 3 octombrie 2018

Orasul


Se vad in zare atat de-amestecate
Lumini si umbre haotic aruncate
Pare un dans cu ritmuri diferite
Un nor de contemplare si de sentimente

Se simt in aer parfumuri jucause
Facute din dezamagire, plamadite din iubire
La ceas de primavara timpurie
Salcamul se-amesteca duios cu iasomie

Privind catre pamant, in ceata conturate
Turnuri nesfarsite alaturate de ruine joase
Contraste ale zilei ce tocmai ni se scurge
Deopotriva din nehotarata viata si din calendare

O groapa isi cauta rostul unei existente
Strapunge roca dura, patrunde strada rece
Fisura in armura omului din mine
Sapata-n straturile ce m-ascund de lume

Melanj de sunete, este amestec de culoare,
Lumina si intuneric deopotriva este
Orasul populat neincetat de contradictie
O fiinta ce respira viata prin pasiune...

Un gand isi striga nasterea si creste ...orasul sunt eu!!!

marți, 2 octombrie 2018

Oradea, centrul din vest

 Am trecut in vara in vizita cateva zile prin Oradea, am vrut sa vedem minunea din vest. Minunea este acolo, la locul ei cum se vede si in fotografii. Centrul Oradei arata atat de ...budapestian. Cladiri vechi renovate, strada la locul ei. Verde si apa poti sa gasesti intr-o zi de vara  si sa le imbratisezi racoarea. 
  Am locuit la un hotel fara staif la doua strazi de centru si am incercat sa vedem tot. Orasul nu impresioneaza vizual dar aici vei gasi malul verde al Crisului Repede unde se aseaza tinerii la o sticla de vorba si batranii la un apus de soare. Tot aici vei gasi Nymphea, un parc acvatic care poate fi interesant dar mai cu seama trebuie sa vizitezi cetatea Oradei si turnul primariei care vegheaza de la inaltime, maiestuos,  asezarea.
Palatul Vulturului Negru

 Cateva opere de arta ale tinerilor oradeni


 Teatrul de stat Regina Maria

 Vedere din Piata Unirii

Turnul primariei

Piata Unirii din turn

Crisul repede si sinagoga Sion

Apus peste Cris

  Oradea este unul dintre orasele din Romania despre care nu stii cu adevarat ca exista, mai ales daca vii din alta parte a tarii dar care iti poate da un puls de normalitate si liniste. Cum admiratia trece prin stomac nu poti sa nu mananci la restaurantul lui Adrian Hadean, MEATic.

Muzica de ...joint

sâmbătă, 29 septembrie 2018

joi, 30 august 2018

vineri, 20 iulie 2018

Vamalandala

  Am facut un weekend de vama saptamana trecuta, pornit de la discutia: 'Hai sa mergem sambata de dimineata pana seara in Vama' si a avoluat prin diverse stadii: 'Hai sa stam pana duminica' pana la 'Hai sa mergem de vineri' si concluzionata cu 'Hai sa stam la cort'. 
  Ne-am inchiriat cort la Sandalandala doua nopti, la cort pentru prima data. A fost funny mai ales ca am avut vecini de poiana un card de belgieni mai guralivi (pe la 3-4 dimineata) ca gaitele italiene. 
  Sincer Vama s-a cam stricat. Cea mai nasoala treaba mi s-a parut muzica, aceleasi chestii de acum 2-3 ani, acelasi comert cu note muzicale...in fine chestie de gust.

(con)Soarta e la picioarele mele
 Ciorchine la cort
 Vama Verde 

Berea e dincolo

Molie powered by Virgin Radio
 Rock powered by Rock FM
   Fapt divers: L-am intalnit pe plaja pe vamaiotul adoptat bronzat de Bucuresti insotit de Mircea cainele. Sambata era simpatic, duminica dimineata era mahmur-artagos, vamaiotul nu cainele.

 Slagarul vietii

luni, 18 iunie 2018

Contrast Romania,contrast Bucuresti

Am primit chestia de mai jos si mi s-a parut foarte tare:

Pe luciul apei

Te face sa speri ca mai poti trai intr-un oras si o tara normala si frumoasa, pline amandoua de bucurie si initiativa.


Pe de alta parte vezi ce s-a intamplat in Piata Victoriei, cata saracie, dezimformare si tristete razbate de acolo si cat de multe neajunsuri exista peste tot in tara asta pradata de prostia la costum. Te apuca depresia si uiti de orice luciu de apa...

Eu de fapt de care parte a "malului" traiesc? te intrebi tu retoric si apoi remarci ca de fapt prima parte reprezinta astazi o insulita in albul mintii.

miercuri, 13 iunie 2018

Traditional in Transilvania

Experiencetransylvania 

Este un site de rezervari cazare intr-o multitudine de locatii care mai de care frumoase, traditionale si facute din suflet. Cred sincer ca in Romania sunt foarte multe locuri unde lipseste pasiunea si sunt cateva locuri unde s-a pus foarte multa atentie in detalii. Acum nu spun ca toate aceste locuri de pe site sunt perfecte dar par ca merita macar o privire.




Va doresc sa va gasiti suflul si placerea vietii pe prispa primei case si pofta de mancare la masa veche. :)

vineri, 18 mai 2018

miercuri, 16 mai 2018

luni, 7 mai 2018

Ziua B...ike

Ziua B de la "bai, am luat bicicleta si m-am dus la concurs". Exista un club/site (Riders Club) in Bucuresti care organizeaza evenimente MTB in diverse locatii din tara, de data asta la Cernica. Evenimentele reunesc pasionati din toata tara si m-a reunit si pe mine de data asta, pentru prima oara. 
Contra unei taxe de inscriere de 95 de lei m-am daruit bicicletei si padurii pentru catva timp. A fost o experienta fenomenala, mai ales ca am reusit sa termin cei 38 km si mai mult si am avut un timp care m-a incadrat la grupul Silver. 
Organizarea a fost ok cu singurul defect ca pornind cu toti odata, in jur de 600 de oameni, ne-am impotmolit in padure asteptandu-i pe cei din fata sa treaca prin cateva zone. Glumind putin la fata locului, am stat ca navetistii in tunel la metrou Unirii la ora de varf. 



Traseul s-a incheiat cu o sarbatoare udata din belsug cu apa si Gatorade dupa ce am mancat o portie de paste pe malul lacului.
Urmatoarea cursa este la inceputul lui iunie tot pe langa Bucuresti dar 46 km mi se pare putin cam abrupt pentru nivelul meu.