Lumea pentru un dans!!!

    

GoPro experience

Ce-mi place!!!

Atat de...iarna!

6 Februarie

PlaYing colours

 

Amfiteatrul Transilvania

 Ce nume, ce loc, ce viziune, ce drum, ce calatorie, totul este plin de aventura, la tine in cap draga calatorule dar si in spatiul fizic. Amfiteatrul este de fapt o pensiune pusa pitoresc pe varful unui deal, unde altundeva decat tot pe langa Moeciu. 

  Pentru a ajunge la locul "spectacolului" trebuie sa te aventurezi pe un drum de masina desfundat si ingust de 4 km pe care il faci in 30 de minute. Iarna poate fi curata aventura, asa cum curge el prin padure. 

  Odata ajuns acolo, insa, descoperi ca a meritat fiecare fir de emotie pentru ca de data asta emotiile sunt pozitive si sunt multe. Privelistea este spectaculoasa si te inconjoara muntii si vaile. Mancarea este cu specific moldovenesc si ne-a placut, oamenii sunt amabili. Despre cazare nu pot spune nimic dar arata bine din pozele de pe site, vedeti mai jos.

Amfitearul

Ce-mi place!!!

Ceasul Rau!

Daca treci prin Brasov nu rata la ora de masa sa te opresti la Ceasul Rau. Mergem regulat cand ma intorc acasa si nu ne dezamageste niciodata. Indiferent daca sunt ciorbe, mici, fripturi sau salate si eventual niste clatite, mancarea romaneasca este aromata si speciala. Poate inca si mai speciali sunt oamenii care servesc, la ei intalnind primul ospatar care mi-a dat impresia ca am sange albastru si ca iau pranzul in sala castelului meu sasesc de pe undeva din Transilvania. 

Pe vremuri restaurantul era o berarie mult mai simpla, destul de batuta de lume, acum urcand o treapta dar pastrandu-si atuurile care l-au consacrat. Preturile sunt decente si nu vei gasi acolo personaje dubioase din nici o extrema a societatii.

Respect si pofta buna!

Motive pentru care oamenii isi doresc copii - analiza masculina?!

Impreuna cu partenera mea avem de o luuuuunga perioada de timp o « discutie » cat se poate de serioasa legat de potentialul unui al treilea membru al familiei, discutie este putin spus de fapt, este mult mai avansata situatia. Avand subiectul in fata ochilor m-am intrebat zilele astea care ar putea sa fie motivatia pentru care ti-ai dori un astfel de lucru, o motivatie logica, obiectiva .  

Trecand peste intamplarea de a face un copil accidental ajungi la un moment dat in viata cand constati ca iti doresti un copil...sau poate nu. In cazul de fata te intrebi de ce ti-a putea dori sa dai nastere unei fiinte care sa iti poarte mai departe trasaturile, care sa perpetueze alterate calitatile si defectele arborelui tau.

Probabil ca cel mai important motiv este instinctul animalic dar asta nu este un motiv constient este o reactie naturala iar instinctul matern este predominant, nu am auzit vorbindu-se de omologul patern decat poate dupa ce s-a nascut subiectul.

Mai este si tendinta sociala in discutie, genul acela de presiune si sfat sa fii in randul lumii, proasta motivatie daca ma intrebati pe mine dar real vorbind destul de intalnita. Nu prea tine nici asta de motiv constient ci mai degraba de reactie a limitarii din noi.

In mix poate sa intre si egoismul de genul sprijiniului la batranete sau lipsa de ocupatie intr-un anumit moment al vietii in care simti ca ti-ai atins potentialul, dar intreabarea este de ce ai crede ca urmatorul pas logic este procreerea. Un alt tip de egoism este cel al sudarii unei relatii ce nu functioneaza corect dar toate sunt fatasmagorii fara nici o legatura cu realitatea naturala.

Documentarea mea nu se bazeaza pe studii psihologice, nici pe departe, dar pot fii alte motive la baza dorintei de a avea un copil desi nu pot imagina o persoana care sa isi doreasca acest lucru pentru a avea contact cu minunea inocentei sub forma perfecta pe care il reprezinta o fiinta inainte sa fie alterata de frici, influente si societate. Oricum suna mai degraba a experiment decat a motivatie.

Formarea si reformarea personala, ca parinte si om, in contact cu dragostea, incredearea si admiratia pura pot fi un motiv dar sa fim seriosi, cine naiba gandeste asa in astfel de momente.

La necesitatea de a face un copil mai apare o presiune interioara, de data aceasta foarte logica si plauzibila, aceea a naturii care odata cu trecerea timpului modifica organismul uman si face dificila sarcina despre care vorbim. Totusi, motivatia este cat se poate de reala dar este déjà pasul doi si nu explica pasul unu : de ce ti-ai dorit de la inceput un copil ?

Concluzie : natura isi cere drepturile iar motivatia la radacina nu pare a fi una constienta ci porneste pur si simplu doar din instinct. Toate celelalte argumente de mai sus vin sa convinga spre decizia care finalmente se traduce intr-o aventura din care nu prea stie nimeni cum si unde iese.

PS : La o cautare extrem de simpla pe internet veti gasi 1 milion de articole neinteresante sau despre cum sa nu faci copii si nu vorbesc aici évident despre metode contraceptive.