sâmbătă, 12 septembrie 2009

Balconul si povestea lui

Statea sprijinit pe balustrada balconului, usor lasat spre afara. Fata ii era inexpresiva si privea in gol. Fumul albastrui al tigarii se ridica molcom spre cer. Uitase de tigara si ea arsese aproape de tot la el in mana. Din interior se auzea tremuranda o nota de jazz cantata la pian. Iubea jazz-ul de ceva vreme, se potrivea cu ce iubea...
Statea acolo pe balcon si astepta. Fumase parca nerabdator cateva tigari. Le fumase sau le lasase sa arda singure mai degraba. Nu putea sa-si adune gandurile deloc. Nu putea sa focalizeze dincolo de ceata din fata ochilor, de ceata gandurilor. Astepta ceva...
Nu mai stia exact de cand statea acolo in felul acela si nici nu ii pasa. Timpul se oprise pentru el la un moment dat si nu mai voia sa treaca. Exista odata cu timpul...
Vazu ceva miscandu-se in capatul strazii si se trezi din starea de reverie ca la un semn. Simti in sfarsit tigara fierbinte din mana. Grauntele de foc ajunsese la piele si o agresase fara mila.
Umbra din capatul strazii avansa incet si nesigur spre balcon, spre el. Uitase de ganduri, de tigara si de balcon, uitase de orice altceva. Cu simturile intinse la maxim vana cu privirea silueta subtire, sorbea mireasma strazii in cautarea unui parfum...
Se apropiase mai mult si incepu sa o recunoasca din visele lui. Era exact cum si-o imaginase ca va fi cand va fi...
O rochie colorata care ii acoperea trupul gingas, pantofii usori din picioarele zvelte si parul atat de matasos care ii cadea moale pe umeri si se oprea acolo. Nu vedea toate acestea dar stia ca asa era..."Cat de frumoasa...!"
Ea se opri sub balconul sau si ridica privirea in sus, ii zambi pur si simplu. Cel mai frumos zambet. “Hai, vino!” ii clipi usor. Zambira amandoi si el fugi ca un nebun pe scari. Ajunse jos si isi zambira din nou ca pentru o continuare a “povestii balconului”. Isi atinsera usor mainile, si le prinsera strans si pornira in susul strazii. De data asta fara priviri in gol, fara ganduri...erau doar doua maini impreunate. Se mai auzea doar nota de jazz in urma lor...

12 comentarii:

C spunea...

frumoasa povestea, incep frumis zia :)

C spunea...

frumos ziua:d

Cristi spunea...

Si eu dupa ce m-ai sunat :).

Anne spunea...

frumoasa povestea alboosh..iar daca Cris te-a inveselit, e perfect ;) Multa bafta!

Anonim spunea...

man,bag de seama ca`ti plac povestile. Si ca te suna Criss !
Imi place povestea...e fara sfarsit...plina de emotii,de asteptari,de impliniri.

Cristi spunea...

Hello Anne, merci de apreciere, iar Cris se pricepe la asta;).

Cristi spunea...

Salutare Alecs, in sfarsit te mai vad, am vazut ca te-ai intors.

deea spunea...

povestea asta este unica, personala..."atunci cand existi odata cu timpul", cand asteptarea isi gaseste implinirea, deja cuvintele sunt de prisos...frumos:)

Cristi spunea...

Deea n-as stii ce sa-ti spun de data asta. Este personala si totusi este atat de generala, toti asteptam...

Cristi spunea...

Merci Mariana! Ce sa zic mai mult.Te mai astept si eu pe aici si nu doar din interes(al meu), ci si in vizita.

Anonim spunea...

Doamne cat de frumos este sa pluteasaca aburi de dragoste........

Cristi spunea...

:)Anonim sigur este frumos.