sâmbătă, 26 februarie 2011

Libertate

LIBERTÁTE s.f. 1. Posibilitatea de acțiune după propria voință sau dorință; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii din ce în ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii și societății. 2. Situația unei persoane libere. 3. Independență, neatârnare. [Cf. lat. libertas, fr. liberté].

Aceasta este una dintre definitiile venite din DEX pentru sentimentul pe care il traiesc acum. Da, Independenta! Da, Libera alegere! Da, Dreptul la propriile greseli si la consecintele lor, dreptul la propriile decizii si la rezultantele acestora. Da, acum vad clar, ce este deosebit fata de alte dati este ca nu privesc spre ceva. Este momentul sa imi decid drumul si prezentul fara ca altii sa imi arate diverse “indicatoare”.
Sentimentul este de-a dreptul maret, este ca si cum o imensa piatra mi s-a ridicat de pe umeri si m-a lasat mai usor, este ca si cum as fi suferit de o boala terminala si deodata sunt vindecat...deodata imi vine sa rad. Evident ca libertatea este cumva falsa, vorbind asa in general pentru ca nu traim pe un nor ci suntem “abonati” la o societate ghidata de bani si facturi si diverse indatoriri zilnice si anoste. Dar totusi..., pot macar sa sesizez transformarea, pacea deciziilor si dedicarea personala ce isi face loc in mine.
Sa nu mai fugi de nimic, asta este ideal si asta traiesc acum. Singuratatea nu mai este apasatoare ci doar, pur si simplu,...o realitate. Antidotul sentimentului de singuratate nu inseamna neaparat prezenta cuiva ci prezenta cuiva cumva potrivit.
Cautam cu toti o impacare cu ce este in jur, cu noi, cel putin asta cred ca fac eu. Ma intristeaza oamenii pe care-i vad atat de hotarati in spatele nimicurilor cotidiene ignorand tabloul general...
Mi-am dorit sa scriu Libertatea pentru ca am asteptat-o si am urmarit-o si analizat-o atat de mult si am inteles ca a venit abia cand in sfarsit am simtit-o. Este nepretuita si nu insemna un loc anume sau orice alt loc, nu este legata nici macar de oameni, este doar in mine.