luni, 19 octombrie 2009

Acasa

Am aterizat dupa 3 luni din nou la Baneasa, am ajuns “acasa”. E drept ca pentru mine Bucurestiul nu este chiar acasa. De fapt Bucurestiul privit din capatul culoarului de la “sosiri” nu poate fi “acasa” pentru nimeni. Glumeam cu un coleg din Belgia vineri ca simt deja poluarea iar narile imi freamata de placerea unui miros familiar.
Este greu sa-mi fac o idée despre ce se mai intampla la noi dupa doua zile, mai ales ca nu mai am obisnuinta si nici timpul sa ma mai uit la televizor. Totusi este greu sa eviti intrigile politice ieftine de care auzi la tot pasul, sau comentariile personajelor deja consacrate in si de media noastra.
Ce pot sa spun este ca am intalnit in avion o adunatura pestrita de domni la costum care erau ceva reprezentanti ai administatiei locale si care fusesera probabil in vizita de lucru la Parlamentul European. “Domnul presedinte” se adresa “Domnului vice” care la randul lui ii raspundea “Domnului primar”, mi s-a facut greata de atat respect. Oamenii aceia n-aveau ce sa caute acolo cum probabil nu au ce sa caute in functiile respective.
Intre timp am ajuns si la Brasov. Acelasi drum de trei ore cu microbusul cum faceam odata, aceeasi nesimtire romaneasca in care barbatii stau tolaniti in scaune si privesc o femeie care merge in picioare…in fine.
Am gasit Brasovul acoperit de frigul toamnei si de frunzele ei galbene, fara zapada care mi se promisese la telefon. Orasul meu este la fel de frumos cum il lasasem, de data asta sunt chiar “acasa” si va scriu din nou, acum din varful patului meu:).
Ma uit pe geam si vad locurile familiare, atat de familiarul si prafuitul gri din tara asta, dar este praful nostru.
Nu mai cred in tara asta, nu mai cred in oamenii acestia dar cred ca praful asta este al meu si mai cred ca este si datoria mea sa ma apuc sa-l matur.
Nu sunt un patriot nici macar unul fals dar pentru mine Brasovul este raiul si este “acasa” si nici o verdeata belgiana nu ma va convinge sa-l alung din inima mea.

Ma bucur sa va regasesc dragilor!

20 de comentarii:

io-n Dushu Tau! spunea...

bine ai venit acasa :) pe cand un ceai in festival?:D

Alecs spunea...

asa da,maestre,incepusem sa ma intreb daca chiar ai renuntat la scris.Acasa e cel mai bine,acasa,chiar si praful este frumos.Bine ai venit !

Cristi spunea...

Servus Dushu! Sarumana pentru primire. Cand vrei ce sa zic:)! Daca ai chef si timp astept telefonul tau:D.

Cristi spunea...

Salut Alecs, e bine acasa. Cu scrisul am luat o pauza, din fericire mai scurta decat am intentionat. Sper sa fie totul bine.

Unknown spunea...

putem indeplimi acele cerinte in fiecare zi:)


imi place blogul tau....imi place cum scri

Cristi spunea...

Incerc, dar nu-mi ies doua consecutiv:). Merci, fac ce pot si eu, te mai astept cu drag.

Athos spunea...

C’est ne pas possible ça! Notre frère a oublié d’où il est allé trop vite! Bastard ...... =))

Porthos spunea...

Mon cher frère, aurai-je dans mon cœur, même si je suis trop loin. Le temps nous réunir à nouveau un jour. Mon respect chers frères.

deea spunea...

ahaaa...deci nu e zapada la Brasov...am inteles...dar e "acasa" si suna atat de frumos, cu toate cele, bune si rele ale ei...bine ai venit ratacitorule, sa ai timp frumos si special printre ai tai, toti!

Cristi spunea...

Multumesc Deea pentru urari! Iti dai seama ca incerc sa ma bucur la maxim de momentele alaturi de prieteni si familie.

Bogdan.R spunea...

Bine ai venit acasa!

Cristi spunea...

Multumesc Bogdane!

fina cea simpatica spunea...

Mai Nashu ...sa inteleg ca esti belgian :):):) si ca nu iti mai prieste praful de Bucuresti?

Cristi spunea...

Nu Ina, de fapt sunt de peste tot si mai ales de nicaieri. Oricum vorbeam de praful de la Bv:).

Anne spunea...

Bine ai revenit Cristi, Speram sa stai cat mai mult pe acasa :) Numai bine iti doresc!

Cristi spunea...

Multumesc Anne pentru vorbele frumoase!

astharte spunea...

Daca ai stii ce bine te inteleg!
Sunt deja de 2 saptamani in tara, acasa, ca sa zic asa, si duc dorul locurilor de unde am plecat, de fapt imi lipsesc repectul fata de ceilalti, bunavointa, zambetul pe buze, rabdarea, si multe altele si mi se face sila de claxoane, injuraturi, nepasare si grosolanie, de manele date tare in masina personala....platita de tata.
Oare are tara asta vreo sansa, peste 1000 de ani macar, sa fie mai cizelata? De fapt nu ea, ci oamenii din ea care au ajuns sa semene cu o haita de lupi, care pe care?

Cristi spunea...

Ai perfecta dreptate Astharte, diferenta este inimaginabila pentru cineva care nu a vazut cu ochii sai. Cred ca ne trebuie un milion de ani sa ne schimbam. Iti spun sincer ca nu duc dorul Belgiei, pentru mine este doar un compromis. Stiu ca poate nu sunt logic dar iubesc Brasovul si am atatia prieteni buni care ma asteapta, doar ca acum Belgia este cea mai buna optiune.

astharte spunea...

Nu e vorba despre logica intr-o discutie de genul acesta, fiecare face propriile alegeri.
Tara noasta e f frumoasa, pacat ca-i locuita, zicea cineva. Oare avea dreptate?
Eu admir olandezii pentru au facut dintr-o tara mica, mlastinoasa, o minunatie, unul dintre cei mai mari exportatori de legume din lume si pentru multe alte lucruri bune de acolo. Sunt constienta ca si acolo exista lucruri mai urate,ca sa zic asa, dar exact ca si tine, consider ca e o optiune mai buna, momentan decat, aici, in Romania. Pacat ca nu s-a mai putut prelungii pentru mine. :(

Cristi spunea...

Este de bun simt ce spui tu Astharte. Imi pare rau ca nu s-a putut cum ti-ai dori tu. Sper sa fie intr-un final cum iti doresti si nu o spun doar asa sa ma aflu intreaba ci stiind diferentele. O seara buna iti doresc!