Brugge in poze

Jurnal de bord 24.01.2009, locatie Brugge, temperatura +7 grade, viteza vantului necomunicata.

Parcare regulamentara

Armasarii de tabla se odihnesc si ei

Sfatul fotografilor

Fetelor, facem un pic de miscare ca am cam amortit?... Aaaa,....ai ceva in cap!

Diiiiii manzule, du-ma acasa ca(u) gandu'!

Viorel

Viorel este seful meu. Un tip dezghetat din Vrancea. Absolvent de constructii, de 32 de ani, cu masterat luat prin Italia, cu nenorocita de cultura corporatista pe care am cunoscut-o si eu. El insa se pare ca a trecut peste "curatenia" marilor companii si a ramas om. Un tip interesant, de la care am de invatat si care m-a ajutat mult aici. Poate nu suntem prieteni -o prietenie se leaga in timp, dar ne intelegem foarte bine. Probabil persoana cea mai apropiata mie aici.
Ieri mi-a fost putin rau de la raceala si culmea cine credeti ca mi-a adus medicamente: seful meu. Si nu numai atat dar mi-a adus si masa de pranz.
Acum ganditi-va si voi la relatia voastra cu seful vostru. Am recunoscut intotdeauna ca sunt norocos cand vine vorba de serviciu.

P.S. Viorel sa stii ca ce am scris este purul adevar nu vreo perie.

Intalnirea "Romania"

Azi am avut intalnirea cu echipa de montatori romani, echipa noastra, echipa "Romania". Aceasta intalnire-sedinta avea ca scop sa prezinte si sa clarifice diverse detalii din organizarea activitatii noastre.
Am avut o parte de prezentare a schimbarilor produse in organigrama companiei, o sectiune dedicata schimbarilor de ordin administrativ, reguli care se cer aplicate, dosare de diferite feluri.
Stiu, va plictisesc dar ideea este de fapt sa va marturisesc ca am iesit foarte multumit de la aceasta prezentare (nu am tinut-o eu) pentru ca mi-am dat seama cat de important a fost pentru oameni sa li se explice lucrurile clar, fara echivoc. Cred ca s-au simtit ca facand parte dintr-un tot, belgieni si romani.
Dupa prezentare a venit o tirada de intrebari la care a raspuns Viorel (seful meu) si care de asemenea a clarificat detalii mai mult sau mai putin importante din viata noastra aici la Yprado.
La sfarsit ultimul cuvant a avut patronul care intr-o maniera entuziasta si entuziasmanta ne-a explicat punctele pe care el le considera importante, atentia de care ne bucuram toti deopotriva.
Ce vreau sa spun de fapt este importanta abordarii directe a oamenilor, fara ocolisuri, acordarea increderii care va da roade pe viitor...sunt convins!

Fiind roman in Belgia,...duminica

Duminica trecuta ma plictiseam de moarte in casa in care locuim. Dimineata dadusem o tura pe la un magazin din apropiere care, culmea era deschis duminica. Da, culmea pentru pe la baietii astia cam tot se inchide dupa ora 18 si duminica. Si cum spuneam pe la 14 am zis ca ar fi cazul sa ies sa ma aerisesc. Cum vroiam sa postez ceva despre Ieper am luat-o intr-acolo. Parchez masina, dau o tura prin centru si fac poze, casc gura si-mi zic:
"Mai am gura de cascat deci mai stau", cu toate ca era cam racorica.

Merg eu prin Poarta Menin (v-am povestit de ea) si dupa dau de un pod. Sub pod ce sa vezi:

O multime de belgieni care se dadeau agale pe gheata. N-aveau nici o treaba! Cu toata familia, cu catel si cu purcel, veseli nevoie-mare (doar sunt belgieni) se dadeau pe gheata. Unii mai nebunateci...


...se dadeau cu bicicletele, doar ii vezi peste tot, de ce nu si pe gheata. Biciclistii nostri s-au departat iar eu...

...le-am mai facut o poza. Apoi le-am vazut pe ele... doamnele Rate...delimitate civilizat si regulamentar de banda.


Intr-un final frigul m-a intors spre casa, unde o saptamana mai tarziu va arat "...un roman in Belgia,...duminca"

Ieper, orasul meu...acum

Voila Ieper / Ypres, orasul pe care vi-l promisesem. Nici n-ai crede ca este un oras nou. In timpul primului razboi mondial a fost "tara nimanui" intre germani si armatele aliate. In 1918 era aproape demolat.
Daca tot vorbim de razboi, belgienii au constuit un monument, Poarta Menin care alaturi de cimitir sa le aduca aminte de soldatii aliati care s-au sacrificat pentru binele lor de astazi. Astfel din 1918 la orele 20:00 se opreste traficul prin poarta si se canta ultima chemare pentru soldatii cazuti.

Primaria distrusa si ea in timpul razboiului a fost reconstruita in 1934 devenind mai apoi si muzeu: "In campurile Flandrei"

Alte cateva poze by Alboosh care vorbesc ele insele despre acest frumos oras plin de istorie:

Daca aveti nevoie de informatii mult mai complete le puteti gasi si pe site-ul orasului unde veti descoperii si un filmulet foarte inspirat care va aduce intr-o lumina deosebita orasul "meu".

http://www.ieper.be/

http://www.inflandersfields.be/stadieper/

Intre Romania si Belgia...cu Blue Air

Sau ..."Cum l-am cunoscut pe Acid sulfuric si perechea lui"

"Va rog sa-mi dati un loc pe culoar"
"Desigur, insa doar in spate"
Am urcat in avion si am constat ca "in spate" insemna chiar pe coada - ultimul rand.
"Buna ziua, eu sunt colegul dumneavoastra de avion in aceasta calatorie"
Asa a inceput placuta conversatie cu cei doi simpatici "proprietari" de scaune de langa mine.
Partea haioasa a fost ca impreuna am format o linie de brasoveni.
Astfel am aflat ca el scrie pentru un mic jurnal lunar care se numeste "Universul Romanesc" si care apare in zona Bruxelles-lui si nu numai. Foloseste pseudonimul H2SO4. Continuand discutia mi-au indicat de asemenea site-ul www.rombel.com pe care il pastoresc impreuna cu alti membrii ai diasporei si in care incearca sa ofere informatii utile in Belgia si teme interesante de discutie pentru comunitatea romana.
Alt aspect interesant este faptul ca sunt pasionati de ciclism si organizeaza din cand in cand mici tururi de regiune pigmentate cu bere pe cate o pajiste verde.
Ce imi ramane de facut este sa-mi caut sa cumpar o bicicleta si sa fac ce am vrut sa fac in Bucuresti...sa o iau la sanatoasa. H2SO4 mi-a promis ca imi va indica un dealer de biciclete care sa imi ofere un pret bun "cel mai bun din Belgia".
La sfarsit am sa fiu corect cu Blue Air-ul si sa spun ca am beneficiat de o calatorie foarte placuta care a respectat orarul intu-totul, iar personalul a fost foarte amabil.

Preluat lepsa de la Ciupi

Preluat lepsa de la Ciupi pe caprarii:

Hai cu fricile:
Mi-e teama ca nu sunt cine cred ca sunt si ca voi descoperi intr-o zi cine-stie ce
Mi-e teama sa ma intorc acasa cu toate ca nu imi plac depedrumurile
As fugi in lume dar mi-e teama ca nu stiu cum si mi-e teama pentru cei dragi
Cred ca fac multe greseli si ma sperie

Hai cu "primele" de 2009:
Prima zi: intre prieteni si familie-din pacate au lipsit persoane dragi
Primul pahar: apa minerala
Prima veste: varsatorii(specia noastra) vor avea succes in 09
Prima tigara: in Bucuresti cu prietenii
Prima imbratisare: foarte dulce...
Primul animal: stiu si eu...in oglinda

Dau lepsa inapoi..asa ca m-a invinetit

Depedrum...acasa

M-am intors acasa...in sfarsit. Doua saptamani care imi sunt darul de Craciun. De aici am plecat in pribegie la Bucuresti, apoi in Belgia urmand ca drumurile sa continue unde ma vor duce pantofii. Acum insa sunt...

Acasa

La petecul meu de verdeata si zapada

La Ema, la Rex si la Sam

Acum ca noul an bate la usa am sa va spun la toti "La multi ani" sa ne vedem cu bine in 2009 pentru ca drumurile lui depedrum sunt la inceput iar minunile de Craciun dureaza doar doua saptamani.

Intre Belgia si Romania...cu Blue Air

"Capitanul Codoi si echipajul sau va ureaza bine ati venit la Bucuresti. Va multumim ca ati ales sa zburati cu compania Blue Air"
Cam asta ne spunea don'soara stewardesa la coborarea din avion. Pai tu crezi ca vom mai zbura cu voi dupa toate peripetiile (doar daca este musai).
Normal ar fi trebuit sa plecam la ora 18:00 ora BE si sa ajungem la 22:00 ora RO. Doar ca avionul facea o escala la Londra asa ca se mai adaugau 2 ore. "Bun" am gandit noi, asta este, macar ajungem si in Anglia...pentru 45 min.
Doar ca...am mai stat si in avion la Bruxelles vreo doua ore aiurea: "Nu ne-au venit actele de zbor" ne-a explicat stewardesa. "Actele?" am intrebat eu, "dar ce vin prin posta de dureaza atat?"
Stewardesa, ca toate stewardesele simpatica la inceput, dar..."va rog sa va asezati odata!", "nu, scaunul acesta este ocupat de fratele dansului!"- ce mai ne-a "cucerit" iar "eu sunt fericita ca aici nu sunt decat 100 de nebuni, in avionul dinainte erau 123" ne-a facut sa cascam ochii cat cepele.
Acum intelegeti de ce "Speram sa mai folositi serviciile companiei noastre!" mi s-a parut exagerat.

P.S. Cititi cu atentie regulamentul de pe biletul de zbor sa nu aveti suprize. Pentru fiecare bagaj de cala mai trebuie platit un supliment de 7 euro.

A la belgique

Vineri:
-Cristian du-te luni la 7:30 pe santier la Bruxelles cu dosarul acesta, cauta-l pe Yves (maistrul) care iti va prezenta 5 polonezi care vor fii echipa ta. Asteapta-l pe Dirk (responsabilul de proiect) care va veni la 13:00 si iti va explica cum si ce. - patronul meu
-Dar...eu nu sunt aici decat de 5 zile, nici macar nu stiu bine cum se scrie numele companiei, nu stiu Belgia si in plus nu am mai lucrat cu geamuri.
-Ai dreptate, mergi la 13:00 cu Dirk sa te prezinte si sa te initieze, preiei echipa poloneza si incepi lucrul.
-Dar....

Luni: (sedinta antreprenor general-companie)
-Sunteti in urma cu lucrarea si trebuie sa terminati pana vineri. (antreprenor)
-Da, dar suntem optimisti, Cristian este aici sa organizeze lucrurile si sa termine la timp lucrarea
(!!!!!Care Cristian o fii ala ca n-am cum sa fiu eu?! Asta este, sa apuc taurul de coarne si sa vedem de ce avem nevoie: ...efective, materiale, .....!!!!!) (gandeam eu in timpul sedintei)

Concluzie:
Marti-Vineri:
Site lider Cristian va conduce o echipa variabila, incepand cu statutul de calfa (marti-din lipsa de oameni), terminand cu mare sef de trib (miercuri-romani,polonezi,belgieni).

Va intreb eu pe voi : m-am tampit eu sau este hazliu, pentru ca mie mi se pare al naibii de hazliu ...acum.