Plutesc incet intr-un neant
Plutesc si inima-mi ascult
In jur zaresc nesfarsitul vad,
Vreau un graunte de lumina sa rasad
Arunc samanta spre-a inimii glie
Roua, cateva picaturi, sa tot fie
Iara lumina din inima rasare
Si se ridica catre zare
Cuprinde intregul univers
Si ma cuprinde si pe mine, tot, din mers
Si ma-nvarte ma rastoarna
Ma lasa vlaguit de-atata vama
Un rod de stele vad acum
Toata tristetea este scrum
Toate-ntrebarile au un raspuns
Gandurile toate-mi fug inspre apus
Incet-incet incep sa inteleg
Franturi de amintire incep sa leg
Traiesc din nou un sentiment
Simt inima ca un torent
Alearga parca fara de popas
Nu vreau sa se opreasca, nu ma las
Nu ma slabi, nu ma opri
Alearga langa mine daca stii
Ca sufletu-mi voiesti sa il asculti
Suflarea mea fierbinte sa o gusti
Si ochii sa mi-i tii-n ai tai
Si mainile-mi de gheata sa le-nmoi
Sa faci din mine omul nou...
4 comentarii:
bafta omulenou :)
Sarumana draga domnita:)
Frumoasa poezie...frumos mesaj.
Salutare Alecs, mai traiesti :)?! Merci de vizita si apreciere.
Trimiteți un comentariu